Rezultatele acţiunilor tale nu se pot controla

Aflaţi într-o continuă schimbare, suntem obligaţi să ne adaptăm la nou şi la viteza cu care circulă azi informaţia. Dorinţele se diversifică şi ele, ţelurile noastre devin din ce în ce mai complicate, iar eforturile de realizare a lor se intensifică. Nu mai avem timp de relaxare, dar căutăm în permanenţă să găsim cele mai bune metode pentru a ne atinge scopurile.

Efortul nu garantează rezultatul

Cu cât suntem mai implicaţi şi mai dornici de a ne vedea visele împlinite, cu atât depunem mai mult efort. Căutăm soluţii, artificii şi ne facem calcule la infinit pentru că totul să iasă perfect.

Consumul de energie este imens atunci când ne dedicăm trup şi suflet unui ţel, însă nu întotdeauna rezultatul este cel aşteptat. Ne trezim debusolaţi, dezamăgiţi, frustraţi şi ne considerăm nedreptăţiţi. Toate acestea pot fi adevărate, dacă luăm în calcul investiţia făcută, însa uităm un aspect extrem de important: nu putem controla rezultatul.

Ştiinţa a dovedit faptul că o anumită energie dă un anumit lucru mecanic.

Principiul rămâne valabil în sfera fizicii, dar nu este întotdeauna valabil în metafizică, adică în acţiunile legate de natura umană şi a legilor divine. Cunoaşterea legilor divine este fundamentală, dar oricât de multe am cunoaşte, « raţionamentele » lui Dumnezeu rămân în continuare misterioase. Şi atunci, ne punem o întrebare firească: ce putem face?
Ataşamentele distrug libertatea de înfăptuire

Ce înseamnă ataşament? Vorbim de ataşamentul de ceva sau cineva atunci când pierderea lui ne provoacă suferinţe. Dacă rămânem detaşaţi, oarecum indiferenţi la ce se întâmplă, există mari şanse să realizăm ce ne-am propus.

Cu alte cuvinte, să lăsăm divinitatea să se ocupe de îndeplinirea dorinţei noastre, Ea ştie cel mai bine care sunt modalităţile şi căile. Noi, oamenii, avem inteligenţă creatoare, dar ea nu este atât de puternică încât să poată influenţa Universul.

Deşi există oameni cu capacităţi extrasenzoriale şi mentale deosebite, să nu uităm că sunt doar oameni. Şi ei pot greşi de multe ori, şi au limitele lor.

Să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului!

Niciodată un om nu va întrece divinitatea, este simplu de înţeles de ce, însă persistenţa,onestitatea şi seriozitatea ne pot ajuta să înaintăm,dar nu este obligatoriu să şi ajungem la final. Aici intervin problemele noastre, în credinţa că putem face chiar totul singuri.

Nu putem face totul, nu avem resursele necesare pentru asta, însă noi putem face multe pentru a evolua şi pentru a ne perfecţiona din ce în ce mai mult. În momentul în care apelăm la divinitate, lucrurile se schimbă. Atunci putem face TOTUL pentru că nu mai suntem pe cont propriu, ci însoţiţi de Însuşi Cel care ne-a creat.

Leave a Reply